Jean si Claudia snt un cuplu destul de reusit dupa parerea multor oameni dar in viata toti am invatat ca mai intrai trebuie sa ti cont de opinia ta...de sufletul tau.Cei doi au o poveste de dragoste (Jean zicea de 8 saptamani ...de unde ca erau 8 ani-deci barbatii ignora amanuntele si nu numai ).Toate bune si frumoase dar o data si o data tot s-au certat.

J:Ce nu intelegi....vorbesti prea mult!Te rog am nevoie de liniste,am avut o zi oribila

C:De ce?

J:Tocmai ce ziceam...ma obosesti

C:Eu te obosesc sau esti tu pur si simplu cam dus si nu faci diferenta intre mine si aia care ii numesti tu colegi de servici

sau mai simplu amici de bere

J:Frate ...da te-am si rugat sa ma lasi in pace pt ca snt obosit.

C:Bine dragul meu ramai sanatos.Am plecat

J:Cum adica pleci?Nu te inteleg femeieee.

(se simte un sentiment de panica brusc)

Claudia tacea si isi facea bagajele.

Jean o lua in brate:Iarta-ma.

C:Nu se poate...Chiar nu intelgi ca doar cateva cuvinte pot strica cv infaptuit in cativa ani buni se pot distruge in doar 2 min

J:Iar incepi sa vorbesti multtttt.

C:Nu gasesti una cum vreti voi barbatii care sa calce,sa gateasca si sa faca sex si sa nu comenteze nimic.

J:E nu. vrei s vezi ca nu ai dreptate si ca pot s ma insor cu alta in orice clipa

C:Poftim?Si eu ce insemn pt tn ma rog

J:Nimic

Atat ia ajuns sa auda si Claudia a si iesit p usa in secunda urmatoare cu tot cu bagajul ei.

Ea a plecat la Amalia (care statea in centru)si-a descarcat sufletul si acum era l baie se privea in oglinda si se intreba cu ce a gresit:a fost fidela,l-a iubit(dar intrb cea mai dificila pentru sufleul ei era daca inca il mai iubeste)si ce sa mai zic a fost aproape perfecta.In fine isi zice ea ca orice femeie gandinduse ca poate sa il uite.

Era in pat.Era o liniste uimitoare.Se intreba cum de numai aude acel sforait adanc cu care era obisnuita,de ce nu era Lia(cainele lui rottwailer)ghemuit la picioarele ei oftand din 5-in-5 minute.Oare am sa ma obisnuiesc ?trebuie( se contrazicea ea cu gandurile si sentimentele ei).

Dupa 2 saptamani il uitase cat-de-cat de Jean si parca isi incepuse din nou viata.

Dar din nou in pat amintirile nu o lasau sa doarme (amintirile o rascoleau ). A iesit la geam.Nu avea rabdare.Statea cu telefonul in mana.Vroia sa il sune(macar sa ii auda vocea) dar,dupa toate se gandi ca mai bn nu

dar totusi forma#31# si nr lui.El raspunde "Ana iubito u esti?"- atunci parca pt cateva secunde pulsul inimi ii statea in loc...ochii erau inlacrimatzi.Parca intrase intr-o ceatza din care nu putea...nu vroia sa iasa.A inchis telefonu si pe moment probabil ii venea sa ii zica vreo doua...

Cu voce subtire si cu un volum mic pt a nu o auzi nimeni zice:"nu mi se poate inampla mie.nu miee.....bagamiasss cum a putu sa imi faca asta.IDIOTUL"

Se grabeste in bucatarie nervoasa,iese din nou la fereastra.I se parea ca aude mi de soapte...parca simtea parful lui inca langa ea...dar nu era asa(era doar imaginatia unei femei geloase).In cele din urma adormi in lacrimi si cu capul pe masa .

A (amalia) de dimineata uimta :Fata mea ...u esti in toate mintile?

Deschide incet ochii,zambeste ironic si zice:TOTUL E PERFECT apoi pleaca sa se imbrace pentru a pleca la lucru.

Acolo cativa prieteni de ai ei si a lui Jean(prieteni comuni-ironia destinului) vorbeau despre superba nunta ce urma sa aiba loc chiar azi,12.05.2009,peste 2 ore.. la Biserica Sf Treime.Claudia cu niste ochi mari deja se gandea cat de proasta a putut sa fie."Cum l-a iubit?"intrebarea aceasta nu putea sa si-o scoata din minte

Ora pranzului.

Claudia s-a dus la vechea cafenea.Era un loc aproape traditional pt ea.Acolo comanda o ciocolata calda cu aroma de menta.(era melancolica dar si nervoasa cei drept)
Plati si brusc i se paru  ca din nou simte parfumul lui Jean.

In acest timp Jean se imbraca si parca ii simtea parfum Claudiei si parca simtea aroma de cafea pe care doar ea stia sa o faca plus ca bea din ceasca ei.Avea ceva indoieli dar,stia ca dupa ce ia zis intr-un moment de nervi a distrus tot...

ii venea sa isi traga pumni in gura.(naspa)
Claudia se grabi la biseria.Vroia sa vada cum il pierde definitv.Intra brusc in biserica si urla:STOP

Toata lumea a ramas uimita si o privea p Claudia.Mirele(Jean) si mireasa (Ana) nici nu s-au intors.

C:Casa de piatra(zice ironic)si privind in jur nu observa nici o persoana cunoscuta

C:ce se intampla aici?

Mirele se intoarce dar nu era Jean era altu
Cu totul alta nunta avea loc

Claudia il intreaba p preot:dar nu trb sa aiba loc alta nunta....adica a lui Jean si o fata Ana?

Preotul:hmmm

CLaudia:zi omullee( deja gandea k daca nu ii raspunde ii va arde 2 palme)

Preotul:A..imi amintesc

P:Au venit dar mirele sa razgandit si a plecat repede....tinerii astia

C:da?

P:da

C:sa mori tu?
P:ai grija ce vorbesti

C:yeee.Mersi mersi mersi:*

Iute pleaca la cafeneaua ei pt un moment de linste.Inca nu ii venea sa creada ce s-a intamplat

La cafenea Jean o astepta...stia ca in orice clipa trebuie sa apara.

Claudia intra in magazin zambind(era fericita femeia)si deodata il observa pe Jean a vrut sa sara de bucurie dar sa abtinut.

Jean se aseaza la masa cu ea.Isi cere scuze.

Il iarta.Ii spune ca o iubeste.Ii spune ca il iubeste.

Se saruta...si pleaca impreuna la biserica.A fost o casatorie fulger.Dar un fulger frumos.